In intuneric
Autor: Corina Ungureanu  |  Album: fara album  |  Tematica: Evanghelizare
Resursa adaugata de corina768 in 24/01/2012
În subteran, prin pietre şi pământ,
O cârtiţă îşi sapă al său drum…
Şi sapă, sapă, sapă şi munceşte
Chiar ore-ntregi şi zile, nopţi la rând,
Şi multe galerii îşi pregăteşte…

Şi fiindcă niciodată lumina zilei n-a văzut
Işi zice cârtiţa în sinea ei : ” ce bine văd !…
eu sunt pe-o cale… luminată !
şi îmi croiesc un drum frumos
şi tot ce-i în pământ are-o culoare minunată!
şi… pietricica asta lucitoare
e cel mai minunat şi mândru soare…
iară fărâma-ceasta de ţărână,
cu o sclipire caldă şi blajină,
aceasta e, desigur… a mea lună…”
Şi cârtiţa săpa, săpa şi iar săpa,
Şi drumul înainte şi-l făcea
Şi se credea scăldată în lumină…

Dar ?… ce se-aude-aşa, deodată ?
Şi iată… se cutremur’ galeria toată!
Şi nu apucă multe să mai spună,
C’-o parte din tavan i se dărâmă…
Şi cârtiţa fiind în galeria dărâmată
De-o raza de lumină deodată-i inundată
“Vai, am orbit de-atâta strălucire…”
îşi zise ea scăldată în raza aurie.
Şi cârtiţa a stat aşa, în nemişcare
Minute-ntregi în razele-orbitoare…
Şi a-nţeles… ce este-acela “soare”
Şi a-nţeles ce-nseamnă strălucire,
Şi-a cunoscut lumină şi culoare…

La fel şi omul… cât trăieşte în păcat
Se crede că e bine, că este bun, curat,
Că n-a făcut nimic să fie ruşinos,
Că viaţa şi-a trăit-o tot timpul cu folos…
Şi crede că-n lumină el trăieşte
Şi crede că stăpân pe sine însuşi este.

Dar… când priveşte către el Isus,
Şi peste el revarsă lumina Sa de sus,
Atunci sărmanul om rămâne-n nemişcare
Uimit de-atâta strălucire şi culoare…
Şi-abia acum, când omul… lumin’-a cunoscut
El află ce-ntuneric în juru-i a avut…
Şi-abia acum, când vede strălucirea,
El înţelege ce-i păcatul şi ruşinea…
Şi-acum, când pe Isus L-a întâlnit,
Vede ce viaţă fără rost el a trait…

Dacă pe Domnul Isus tu nu L-ai cunoscut…
Lumin’-adevărată tu încă n-ai văzut…
Dar dacă însetezi să-L vezi pe Dumnezeu
Trebui’ să crezi că L-a trimis pe Fiul Său,
Pe cruce El să moară-n locul tău ;
Şi trebuie să vrei ca Domn să Îl primeşti
Să vrei ca viaţa ta cu El să o trăieşti…
Şi-atunci… chiar Domnul Însuşi va trimite
Lumină, ce în dar ţi-a pregătit
Ca să se nască şi să lumineze-n tine
Pentru ca tu mereu să poţi fi fericit,
Ca tu să poţi să afli ce-nseamnă strălucire,
Ca viaţa ta să fie izvor de bucurie !
Pana sa-L cunosc pe Dumnezeu, mi-am dus viata cum am crezut de cuviinta, considerandu-ma fericita si multumita de propria persoana. Abia dupa ce L-am cunoscut, am inteles ce inseamna fericirea adevarata, implinirea adevarata si ce inseamna viata privita din perspectiva lui Dumnezeu. Doar dupa ce Il cunosti pe Domnul ajungi sa intelegi din ce mocirla si intuneric ai fost scos.


Frumoasă poezie!
Domnul să vă binecuvinteze!
Adăugat în 24/01/2012 de cost_ana
multumesc pentru incurajare!
Adăugat în 24/01/2012 de corina768
FOARTE FRUMOASA SUNT FARA CUVINTE CIT DE MINUNAT AI FACUT TRECEREA DE LA INTUNERIC LA LUMINA DL SA TE BINECUVINTEZE SUPERBA .
Adăugat în 24/01/2012 de tomacoca
o comparaţie foarte elocventă frumoase şi aceste versuri, mesaj deosebit de ziditor fiţi binecuvântată, slava să fie a Domnului, multă pace
Adăugat în 24/01/2012 de floridinmaracineni
multumesc pentru aprecieri!
Adăugat în 30/04/2020 de corina768
Statistici
  • Vizualizări: 1547
  • Export PDF: 1
  • Comentarii: 5
  • Gramatical 1
  • floridinmaracineni  fără greseli

    Gramatical 1 0
  • Diacritice 1
  • floridinmaracineni  cu diacritice

    Diacritice 1 0
  • Conținut incomplet
Opțiuni